CALATORIE, calatorii, s.f. Acțiunea de a călători; drum pe care îl face cineva într-un loc (mai depărtat). * Expr. (Ir.) Călătorie sprâncenată = urare care arată indiferența pentru plecarea cuiva. - Călători + suf. -ie.
CALATORIE s. deplasare, drum, voiaj, (înv.) plimbare, umblet. (O ~ lungă și obositoare.)
calatorie s. f., art. călătoría, g.-d. art. călătoríei; pl. călătoríi, art. călătoríile
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu